Translate

duminică, 12 martie 2017

Situatia in care clientul se razgandeste cu privire la durata procesului

In mod normal si logic in discutia cu un client iti uneltesti demersurile in functie de ceea ce se doreste. De ex. clientul spune clar si sincer ca isi doreste  sa se judece cat mai mult posibil avand in vedere ca nu are nici un interes. Zis si facut, in toate sedintele si concluziile impuse, te legi de orice, soliciti orice, tergiversezi oricat numai sa iasa cum doreste clientul. Dupa 6 luni clientul se razgandeste si vrea sa se termine procesul cat mai repede, insa prin prisma celor mentionate ignora posibilul rezultat dand vina exclusiva pe avocat  in cazul in care pierde procesul in prima instanta.

Tot romanul s-a nascut cu dreptatea de partea sa.

Unchiul google e mai tare decat orice avocat.

marți, 10 ianuarie 2017

Homeopatia vs bani la negru =

In cabinetul unui  homeopat nu se dau bani pentru chitanta ci dai bani pentru ca asa vrei tu :) si daca vrei tu sa dai nu e musai sa primesti chitanta :))) sa ridice mana sus cine a primit chitanta? :)) Ce? La biserica nu dai bani ca asa vrei tu? :) Doarme fiscul in papuci  si in acest timp circula pe strazi sa verifice cine si ce firma mai e pe o cladire ... bine nu e ca la piata ca si acolo totul e la negru insa in acelasi timp constatam ca sunt mult prea multi functionari publici in tara noastra.
Din punct de vedere legal cat o sa mai dureze mazga de negreata in piete?


sâmbătă, 5 noiembrie 2016

Procedura Procedurilor in ochii grefierelor...si da cred ca 99% sunt grefiere :)

In mod normal procedura e una si aceeasi indiferent de grefiera :) insa e adevarat ca unele sunt mult mai cu talent si altele practic nepasatoare. Te obisnuiesti cu binele, cu telefoanele zici ca ti-a dat statul o semi-secretara, simpatice la obiect insa nu se intampla cu toate la fel, nu te suna, nu stie dosarul, nu isi aminteste, zic ca sunt unele grefiere care isi iau prea in serios slujba si  altele care nu stii cum ajuns acolo pentru  ca nu pot face mai mult nici daca isi doresc.

miercuri, 11 mai 2016

Oficiile de ieri si de azi intr-o transparenta ... dar e ciudat nu?

In toate barourile din tara exista perfectiuni si imperfectiuni, insa perfectiunile rareori sunt subiecte de barfa, asadar in sesiunea imperfectiunilor solicit silentios :) transparenta oficiilor pe ultimii 5 ani sa zicem ... beneficiar, data, suma iar in cazul in care sunt mai multe parti pe delegatie sa se mentioneze alaturi de suma X cate parti sunt, treaba e simpla mai ales daca se publica pe site-ul aferent fiecarui barou.  Se vor deschide mai multe dosare asa e ? :)))

miercuri, 19 martie 2014

Anwaltnotar

Curand am descoperit in dictionarul german cuvantul "Anwaltnotar" care inseamna avocatul  notar :) Ehe ce vremuri ar mai fi ... dar nu! La noi orice om care nu a avut succes in profesia lui a devenit peste noapte cu 2 cursuri la bord ditamai mediatorul in domeniul juridic :) Urmeaza probabil prin silogism si un tehnician dentar care nu mai are faima sau contracte sa devina mediator intre ce vreti voi si restul :)

miercuri, 4 decembrie 2013

Tema proiect de licenta: Automatizarea departamentului juridic in cadrul multinationalelor

Trebuie sa recunosc ca cei de la Oracle.com sunt obligati prin natura profesiei lor sa vada lucrurile dintr-un alt unghi . Am remarcat un job interesant si anume Tema proiect de licenta: Automatizarea departamentului juridic in cadrul multinationalelor  - Un proiect despre eficientizarea redactarii contractelor cu ajutorul sistemelor informatice; drafturi existente de contracte care se pot customiza prin raspunderea la simple intrebari in sistem pentru a adauga sau modifica clauze contractuale standard.
Bine in opinia mea customizarea asta priveste si modul prin care au fost puse intrebarile simple :) Cred foarte bine ca un student la sociologie poate rezolva aceasta problema fara a avea un grad de dificultate pentru ca asta fac ei la facultate !  " Intrebarile simple " sunt banuiesc, sondaje scurte si la obiect in urma carora se contureaza profilul de unde rezulta automatizarea juridica a draftului in functie de un simplu da sau nu :)  De  automatizarea asta am mai auzit insa in domeniul de studiu al dosarelor care intr-un timp foarte scurt trebuie sa fie studiate zeci sau poate sute de pagini. Treaba care ar pute fi facuta de 30 de stagiari sa o faca unul singur cu un scaner performant si cu un program ce poate sa interpreteze si sa analizeze, astfel incat sa te poata face sa intelegi cursul dosarului intr-un termen foarte scurt si care sa iti puna la dispozitie orice intrebare ai avea. 


Automatizarea in cazul casatoriei : "Căsătoria transformă actul sexual într-un act juridic."  Valeriu Butulescu

miercuri, 23 octombrie 2013

Ordonanta nr. 27/2002 si Legea nr. 544/2001

Personal nu mai cred in Ordonanta  nr. 27/2002 si Legea nr. 544/2001 , pentru ca exista mii de scuze juridice care practic nu mai interactioneaza cu obligativitatea ce rezulta din cele doua acte normative. Reprezentantii institutiilor ar trebui sa fie putin mai atenti la acestea pentru ca odata cu disparitia implentarii in teritoriu a acestora dispare si asa putina incredere ce o mai avem in institutii.

Proverb evreiesc :   Nevoia nu respectă legea.

luni, 16 septembrie 2013

OUG nr. 80 din 2013


GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANTA DE URGENTA Nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru
M.Of. nr. 392 din 29.6.2013

Având în vedere modificarea cadrului legal de desfasurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedura civila, precum si punerea în aplicare a noilor institutii adoptate prin Codul civil,
tinând seama de faptul ca evolutia în plan legislativ mentionata nu s-a reflectat într-un mod adecvat si la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au ramas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflatie,pentru ca sistemul de taxare sa reflecte noua structura si dinamica a procesului civil, noile garantii procedurale acordate partilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum si acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, tinând cont, astfel, de necesitatea asigurarii, pe de o parte, a unui echilibru corespunzator între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ si obligatia cetateanului care foloseste acest serviciu de a contribui la sustinerea costurilor, dar si, pe de alta parte, a transparentei aplicarii normelor în materie implicând o evidenta clara asupra tuturor operatiunilor pe care le implica sistemul de taxare, luând în considerare faptul ca neadoptarea în regim de urgenta a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat fata de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odata cu adoptarea noului Cod civilsi a noului Cod de procedura civila, cu consecinte negative pe planul situatiei justitiabililor si al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar si al transparentei si disciplinei financiare impuse de exercitiul colectarii la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, având în vedere ca aspectele mai sus mentionate vizeaza un interes public si constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amânata, impunând adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta, în temeiul art. 115alin. (4) din Constitutia României, republicata, Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 1
(1) Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute în prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în conditiile prezentei ordonante de urgenta, de catre toate persoanele fizice si juridice si reprezinta plata serviciilor prestate de catre instantele judecatoresti, precum si de catre Ministerul Justitiei si Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) În cazurile anume prevazute de lege, actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

Art. 2
Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu exceptiile prevazute de lege.

Art. 3
(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:
a) pâna la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai putin de 20 lei;
b) între 501 lei si 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depaseste 500 lei;
c) între 5.001 lei si 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depaseste 5.000 lei;
d) între 25.001 lei si 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 lei;
e) între 50.001 lei si 250.000 lei – 2.105 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.
(2) Se taxeaza potrivit alin. (1) si urmatoarele categorii de actiuni:
a) în constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea partilor în situatia anterioara este scutita de taxa de timbru daca este accesorie acestor cereri;
b) privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial;
c) prin care se solicita pronuntarea unei hotarâri judecatoresti care tine loc de act autentic de înstrainare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

Art. 4
(1) În cazul actiunilor posesorii taxa judiciara de timbru se calculeaza la o valoare care se stabileste la 20% din valoarea bunului a carui posesie se solicita.
(2) Taxa judiciara de timbru pentru actiunile care au ca obiect un dezmembramânt al dreptului de proprietate se calculeaza la o valoare stabilita la 20% din valoarea bunului asupra caruia poarta dezmembramântul. În cazul cererilor care au ca obiect servituti taxa judiciara de timbru se calculeaza prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra caruia se solicita constituirea servitutii.

Art. 5
(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxeaza astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împartelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calitatii de coproprietar si stabilirea cotei-parti ce se cuvine fiecarui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creante pe care coproprietarii le au unii fata de altii, nascute din starea de proprietate comuna – 3% din valoarea creantelor a caror recunoastere se solicita;
d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;
e) cererea de reductiune a liberalitatilor excesive – 3% din valoarea partii de rezerva supusa reîntregirii prin reductiunea liberalitatilor;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Daca cererile în materia partajului judiciar prevazute de alin. (1) se formuleaza în cadrul aceleiasi actiuni, aceasta se taxeaza cu o singura taxa de 5% din valoarea masei partajabile.

Art. 6
(1) Cererile de valoare redusa, solutionate potrivit procedurii speciale prevazute de titlul X al cartii a VI-a din Legea nr. 134/2010privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita în continuare Cod de procedura civila, se taxeaza cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 2.000 lei, si cu 200 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 2.000 lei.
(2) Cererile privind ordonanta de plata, prevazuta de titlul IX al cartii a VI-a din Codul de procedura civila, se taxeaza cu 200 lei.
(3) Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fara drept, solutionate potrivit procedurii speciale prevazute de titlul XI al cartii a VI-a din Codul de procedura civila, se taxeaza cu 100 lei.
(4) Cererile formulate pe cale de ordonanta presedintiala, când sunt neevaluabile în bani, se taxeaza cu 20 lei. Când cererea formulata pe cale de ordonanta presedintiala este evaluabila în bani, aceasta se taxeaza cu 50 lei, daca valoarea acesteia nu depaseste 2.000 lei, si cu 200 lei, daca valoarea ei depaseste 2.000 lei.

Art. 7
Actiunile privind stabilirea si acordarea de despagubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnitatii sau reputatiei unei persoane fizice se taxeaza cu 100 lei.

Art. 8
(1) Se taxeaza cu 100 lei urmatoarele actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti:
a) cereri pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept nepatrimonial;
b) cereri în anularea sau în constatarea nulitatii unui act juridic nepatrimonial;
c) cereri care privesc dreptul de folosinta a bunului închiriat sau arendat, daca acestea nu privesc si plata anumitor sume de bani;
d) actiunile în granituire; în ipoteza în care prin aceeasi cerere se revendica si o portiune de teren, la taxa judiciara de timbru stabilita pentru actiunea în granituire se adauga si taxa corespunzatoare valorii suprafetei revendicate.
(2) Cererea privind repunerea partilor în situatia anterioara, când nu este accesorie actiunii în constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial se taxeaza cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 5.000 lei, si cu 300 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 5.000 lei.

Art. 9
Urmatoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legatura cu un proces se taxeaza astfel:
a) cereri de recuzare în materie civila – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicita recuzarea – 100 lei;
b) cereri de stramutare în materie civila – 100 lei;
c) cereri de repunere în termen – 20 lei;
d) cereri de perimare – 20 lei;
e) cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare si despagubirile potrivit art. 190din Codul de procedura civila– 20 lei;
f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecata, formulate potrivit art. 200alin. (4) din Codul de procedura civila– 20 lei;
g) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecarii se datoreaza partilor – 50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata;
h) cereri pentru refacerea înscrisurilor si a hotarârilor disparute – 50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de catre instanta – 0,20 lei/pagina;
j) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie – 1 leu/pagina;
k) cereri pentru eliberarea oricaror altor certificate prin care se atesta fapte sau situatii rezultate din evidentele instantelor de judecata ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora – 1 leu/pagina;
l) cereri pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotarârile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive, se taxeaza cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

Art. 10
(1) În materia executarii silite, urmatoarele cereri se taxeaza astfel:
a) cereri pentru încuviintarea executarii silite, pentru fiecare titlu executoriu – 20 lei;
b) cereri de suspendare a executarii silite, inclusiv a executarii provizorii – 50 lei.
(2) În cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestata. În cazul în care obiectul executarii silite nu este evaluabil în bani, contestatia la executare se taxeaza cu 100 lei.
(3) În cazul în care prin contestatia la executare silita se invoca, în conditiile art. 712alin. (2) din Codul de procedura civila, si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileste potrivit art. 3alin. (1).
(4) Cererile de întoarcere a executarii silite se taxeaza, în toate cazurile, cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 5.000 lei, si cu 300 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 5.000 lei.

Art. 11
(1) Alte categorii de cereri se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarâri care sa consfinteasca întelegerea partilor, inclusiv când este rezultata din acordul de mediere – 20 lei; în cazurile în care întelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care întelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;
b) cereri în legatura cu masurile asiguratorii – 100 lei; când cererile au ca obiect instituirea de masuri asiguratorii asupra navelor si aeronavelor se taxeaza cu 1.000 lei;
c) contestatia privind tergiversarea procesului si plângerea împotriva încheierii de solutionare a contestatiei – 20 lei.

Art. 12
Cererile pentru dobândirea personalitatii juridice, pentru autorizarea functionarii si pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora – 300 lei;
b) cereri pentru dobândirea personalitatii juridice de catre organizatiile prevazute în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si pentru modificarea actelor constitutive ale acestora – 200 lei;
c) cereri pentru dobândirea personalitatii juridice de catre asociatiile fara scop lucrativ, fundatii, uniuni si federatii de persoane juridice fara scop lucrativ, precum si pentru modificarea actelor constitutive ale acestora – 100 lei.

Art. 13
Actiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuala se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru recunoasterea dreptului de autor si a drepturilor conexe, pentru constatarea încalcarii acestora si repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor si a sumelor cuvenite pentru opere de arta, precum si pentru luarea oricaror masuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea repararii acestora ori pentru restabilirea dreptului atins – 100 lei;
b) pentru recunoasterea calitatii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor nascute din brevetul de inventie, din contractele de cesiune si licenta, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului – 100 lei;
c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marca, desene si modele industriale – 300 lei.

Art. 14
(1) Actiunile, cererile, obiectiunile, contestatiile introduse la instantele judecatoresti în temeiul Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, al Ordonantei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 287/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Legii nr. 503/2004privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara în activitatea de asigurari, cu modificarile si completarile ulterioare, se taxeaza cu 200 lei.
(2) Cererile de competenta instantelor judecatoresti având ca obiect înregistrari în registrul comertului se taxeaza cu 100 lei.

Art. 15
Taxele judiciare de timbru pentru unele actiuni si cereri referitoare la raporturile de familie sunt urmatoarele:
a) pentru cererea de divort întemeiata pe prevederile art. 373lit. a) din Legea nr. 287/2009privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita în continuare Codul civil – 200 lei;
b) pentru cererea de divort întemeiata pe prevederile art. 373lit. b) si c) din Codul civil– 100 lei;
c) pentru cererea de divort întemeiata pe prevederile art. 373lit. d) din Codul civil– 50 lei;
d) cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii – 50 lei;
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decât parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei – 20 lei fiecare cerere;
f) orice alta cerere neevaluabila în bani – 20 lei, daca nu sunt scutite, potrivit legii, de taxa de timbru.

Art. 16
În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vatamati în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cererile pentru anularea actului sau, dupa caz, recunoasterea dreptului pretins, precum si pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinte sau a oricarui altui înscris – 50 lei;
b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicita si repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ – 10% din valoarea pretinsa, dar nu mai mult de 300 lei.

Art. 17
Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) contestatia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, dupa caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au fost solutionate conflictele de competenta dintre notarii publici – 100 lei;
b) plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial – 20 lei.

Art. 18
Se taxeaza cu 20 lei urmatoarele cereri formulate potrivit Legii nr. 188/2000privind executorii judecatoresti, republicata, cu modificarile ulterioare:
a) cereri pentru solutionarea conflictelor de competenta între birourile executorilor judecatoresti;
b) plângeri împotriva refuzului executorului judecatoresc de a-si îndeplini atributiile prevazute de lege;
c) cereri pentru supralegalizarea semnaturii si a stampilei executorului judecatoresc.

Art. 19
În materie contraventionala, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, precum si calea de atac împotriva hotarârii pronuntate se taxeaza cu 20 lei.

Art. 20
Actiunile si cererile în materie de carte funciara, când nu pun în discutie fondul dreptului, se taxeaza cu 50 lei.

Art. 21
Cererea privind înregistrarea asociatiilor de proprietari, de locatari sau mixte si apelul împotriva încheierii judecatorului-delegat se taxeaza cu 20 lei.

Art. 22
Cererile adresate Ministerului Justitiei se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în strainatate –10 lei pentru fiecare înscris ori copie;
b) cereri pentru autorizarea traducatorilor si interpretilor – 300 lei;
c) cereri în vederea atestarii titlului oficial de calificare român de consilier juridic si a experientei dobândite în România, în vederea admiterii si practicarii acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European; pentru atestarea calificarii de traducator si interpret autorizat, în vederea exercitarii acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European ori în Confederatia Elvetiana; pentru atestarea calificarii de expert tehnic judiciar în vederea exercitarii acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European ori în Confederatia Elvetiana – 100 lei;
d) cereri adresate Ministerului Justitiei în vederea recunoasterii calificarii profesionale de traducator si interpret autorizat sau expert tehnic judiciar, în conditiile Legii nr. 200/2004privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificarile si completarile ulterioare – 100 lei.

Art. 23
(1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotarârilor judecatoresti se taxeaza cu 50% din:
a) taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila în bani, solutionata de prima instanta, dar nu mai putin de 20 lei;
b) taxa datorata la suma contestata, în cazul cererilor si actiunilor evaluabile în bani, dar nu mai putin de 20 lei.
(2) Apelul incident si apelul provocat se taxeaza potrivit regulilor prevazute la alin. (1).

Art. 24
(1) Recursul împotriva hotarârilor judecatoresti se taxeaza cu 100 lei daca se invoca unul sau mai multe dintre motivele prevazute la art. 488alin. (1) pct. 1–7 din Codul de procedura civila.
(2) În cazul în care se invoca încalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, pentru cereri si actiuni evaluabile în bani, recursul se taxeaza cu 50% din taxa datorata la suma contestata, dar nu mai putin de 100 lei; în aceeasi ipoteza, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxeaza cu 100 lei.
(3) Recursul incident si recursul provocat se taxeaza dupa regulile prevazute la alin. (1) si (2).

Art. 25
(1) Se taxeaza cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, dupa caz, a recursului împotriva urmatoarelor hotarâri judecatoresti:
a) încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în actiunea de partaj;
b) încheierea de suspendare a judecarii cauzei;
c) hotarârile de anulare a cererii ca netimbrata, nesemnata sau pentru lipsa calitatii de reprezentant.
(2) Se taxeaza cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, dupa caz, recursului împotriva urmatoarelor hotarâri judecatoresti:
a) hotarârile prin care s-a respins cererea ca prematura, inadmisibila, prescrisa sau pentru autoritate de lucru judecat;
b) hotarârea prin care s-a luat act de renuntarea la dreptul pretins;
c) hotarârea prin care s-a luat act de renuntarea la judecata;
d) hotarârea prin care se încuviinteaza învoiala partilor.
(3) Cererea pentru exercitarea caii de atac care vizeaza numai considerentele hotarârii se timbreaza, în toate situatiile, cu 100 lei.

Art. 26
(1) Pentru formularea contestatiei în anulare se datoreaza taxa de 100 lei.
(2) Cererea de revizuire se taxeaza cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

Art. 27
Orice alte actiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu exceptia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxeaza cu 20 lei.

Art. 28
Daca legea nu prevede altfel, este scutita de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei cai de atac, ordinare si extraordinare, împotriva hotarârii judecatoresti prin care a fost solutionata o actiune sau cerere scutita, potrivit legii, de taxa judiciara de timbru.

Art. 29
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, ordinare si extraordinare, referitoare la:
a) stabilirea si plata pensiilor, precum si alte drepturi prevazute prin sistemele de asigurari sociale;
b) stabilirea si plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin, a ajutorului social, a alocatiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilitati si a altor forme de protectie sociala prevazute de lege;
c) obligatiile legale si contractuale de întretinere, inclusiv actiunile în constatarea nulitatii, în anularea, rezolutiunea sau rezilierea contractului de întretinere;
d) stabilirea si acordarea despagubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei masuri preventive pe nedrept;
e) adoptie, ocrotirea minorilor, tutela, curatela, interdictie judecatoreasca, asistenta persoanelor cu tulburari psihice, precum si la exercitarea de catre autoritatea tutelara a atributiilor ce îi revin;
f) protectia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice si asociatiile pentru protectia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor;
g) valorificarea drepturilor Societatii Nationale de Cruce Rosie;
h) exercitarea drepturilor electorale;
i) cauzele penale, inclusiv despagubirile civile pentru prejudiciile materiale si morale decurgând din acestea;
j) stabilirea si acordarea despagubirilor civile pentru pretinse încalcari ale drepturilor prevazute la art. 2si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994, cu modificarile ulterioare;
k) drepturile si interesele legitime pretinse de fostii detinuti si persecutati pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;
l) orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevad, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciara de timbru.
(2) Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile, actiunile si caile de atac formulate de catre prefect sau primar pentru anularea actelor juridice facute ori emise cu încalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile pentru dizolvarea societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul National al Registrului Comertului.
(4) Actiunile si cererile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici si ale functionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de munca.
(5) Pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, daca realizarea serviciilor de copiere nu se realizeaza de catre instanta, ci de catre prestatori privati care functioneaza în sediul instantei, nu se percepe taxa judiciara de timbru.

Art. 30
(1) Sunt scutite de taxa judiciara de timbru actiunile si cererile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia României, Guvernul României, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice.
(2) În întelesul prezentei ordonante de urgenta, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurari sociale de sanatate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursari de credite externe si din dobânzi si comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum si veniturile bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat si ale caror rambursare, dobânzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, precum si veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Art. 31
(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti se face de catre instanta de judecata.
(2) În cazul taxelor calculate în functie de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculeaza taxele judiciare de timbru este cea prevazuta în actiune sau în cerere. Daca valoarea este contestata sau apreciata de instanta ca vadit derizorie, evaluarea se face în conditiile art. 98alin. (3) din Codul de procedura civila.
(3) În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculeaza în functie de valoarea impozabila a bunului imobil. Daca valoarea impozabila este contestata sau apreciata de instanta ca vadit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietatilor imobiliare.
(4) Când prin cerere se solicita acordarea unor prestatii succesive, daca durata existentei dreptului este nedeterminata, taxa de timbru se calculeaza la valoare, corespunzator valorii prestatiei anuale.

Art. 32
Taxele judiciare de timbru se datoreaza atât pentru judecata în prima instanta, cât si pentru exercitarea cailor de atac, în conditiile prevazute de lege.

Art. 33
(1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Daca cererea de chemare în judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune în vedere, în conditiile art. 200alin. (2) teza I din Codul de procedura civila, obligatia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii instantei. Prin aceeasi comunicare instanta îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în conditiile legii, cerere de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicarii. Dispozitiile art. 200alin. (2) teza I din Codul de procedura civilaramân aplicabile în ceea ce priveste complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecata. Instanta însa nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecata în conditiile art. 201alin. (1) din Codul de procedura civila, decât dupa solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru.

Art. 34
(1) Când o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciara de timbru se datoreaza pentru fiecare capat de cerere în parte, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
(2) Daca la momentul înregistrarii cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, actiunea va fi anulata în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitata taxa judiciara de timbru.
(3) Cererile reconventionale, cererile de interventie principala, precum cererile de chemare în garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile obiectului cererii, daca aceasta ar fi fost exercitata pe cale principala.

Art. 35
(1) În cazul cererilor sau al actiunilor introduse în comun de mai multe persoane, daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna sau daca drepturile ori obligatiile lor au aceeasi cauza sau daca între ele exista o strânsa legatura, taxa judiciara de timbru se datoreaza în solidar.
(2) Daca legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecatii si care nu modifica valoarea taxabila a cererii sau caracterul cererii initiale nu se taxeaza.

Art. 36
(1) Daca în momentul înregistrarii sale actiunea sau cererea a fost taxata corespunzator obiectului sau initial, dar în cursul procesului apar elemente care determina o valoare mai mare a obiectului cererii, instanta va pune în vedere reclamantului sa achite suma datorata suplimentar pâna la termenul stabilit de instanta.
(2) Daca pâna la termenul prevazut de lege sau stabilit de instanta reclamantul nu îndeplineste obligatia de plata a taxei, actiunea ori cererea nu va putea fi anulata integral, ci va trebui solutionata în limitele în care taxa judiciara de timbru s-a platit în mod legal.

Art. 37
În cazul în care se micsoreaza valoarea pretentiilor formulate în actiune sau în cerere, dupa ce a fost înregistrata, taxa judiciara de timbru se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara.

Art. 38
În situatia în care instanta judecatoreasca învestita cu solutionarea unei cai de atac ordinare sau extraordinare constata ca în fazele procesuale anterioare taxa judiciara de timbru nu a fost platita în cuantumul legal, va dispune obligarea partii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotarârii constituind titlu executoriu.

Art. 39
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instanta, în termen de 3 zile de la data comunicarii taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se solutioneaza în camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin încheiere definitiva. Dispozitiile art. 200alin. (2) teza I din Codul de procedura civilaramân aplicabile în ceea ce priveste complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecata. Instanta va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecata, în conditiile art. 201alin. (1) din Codul de procedura civila, numai dupa solutionarea cererii de reexaminare.
(3) În cazul admiterii integrale sau partiale a cererii de reexaminare, instanta va dispune restituirea taxei de timbru total ori, dupa caz, proportional cu reducerea sumei contestate.
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, solutionarea cererii de reexaminare este de competenta Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Art. 40
(1) Taxele judiciare de timbru se platesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru“, al unitatii administrativ teritoriale în care persoana fizica are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, în care persoana juridica are sediul social. Costurile operatiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxa judiciara de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.
(2) Daca persoana care datoreaza taxa judiciara de timbru nu are nici domiciliul, nici resedinta ori, dupa caz, sediul în România, taxa judiciara de timbru se plateste în contul bugetului local al unitatii administrativ teritoriale în care se afla sediul instantei la care se introduce actiunea sau cererea.
(3) La finele fiecarei zile lucratoare, unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului vireaza o cota de 30% din suma colectata în contul de venituri al bugetului local prevazut la alin. (1) în ziua respectiva în contul distinct de venituri al bugetului de stat „Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru“, deschis la unitatile Trezoreriei Statului. Ministerul Finantelor Publice comunica lunar Ministerului Justitiei informatiile privind sumele virate în acest cont.

Art. 41
(1) Executarea creantelor având ca obiect taxa judiciara de timbru se efectueaza prin organele de executare ale unitatilor administrativ-teritoriale prevazute la art. 40alin. (1), potrivit dispozitiilor legale privind executarea creantelor fiscale si procedurii prevazute de aceste dispozitii.
(2) În cazul persoanelor fizice sau juridice care nu au domiciliul sau resedinta ori, dupa caz sediul în România, executarea creantelor având ca obiect taxa judiciara de timbru se efectueaza prin organele de executare ale unitatilor administrativ-teritoriale prevazute la art. 40alin. (2).
(3) În vederea executarii creantelor având ca obiect taxa judiciara de timbru, instantele judecatoresti vor comunica de îndata hotarârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, catre organele prevazute la alin. (1) si (2).

Art. 42
(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amânari pentru plata taxelor judiciare de timbru, în conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amânari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, în urmatoarele situatii:
a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în conditiile legii, indisponibilizate.
(3) În mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amânari pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze în mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, împreuna cu esalonarea sau amânarea platii.

Art. 43
(1) Cererea pentru acordarea facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecata sau în conditiile art. 33alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partii sau informatii scrise autoritatilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru instanta se pronunta fara citare, prin încheiere motivata data în camera de consiliu. Încheierea se comunica solicitantului si partii adverse, daca este cazul.
(4) Împotriva încheierii, partile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicarii încheierii. Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se solutioneaza în camera de consiliu de un alt complet, instanta pronuntându-se prin încheiere irevocabila.

Art. 44
(1) În cazul încuviintarii cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, dupa caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plata si cuantumul ratelor.
(2) Esalonarea platii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni si pentru maximum 12 termene.
(3) În cazul esalonarii sau amânarii, instanta transmite hotarârea de încuviintare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmarirea executarii obligatiei de plata ori, dupa caz, pentru punerea în executare a hotarârii privind plata taxei ori a partii din taxa datorata, la termenele stabilite.
(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanta de judecata va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotarârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41sunt aplicabile.

Art. 45
(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, dupa caz, integral, partial sau proportional, la cererea petitionarului, în urmatoarele situatii:
a) când taxa platita nu era datorata;
b) când s-a platit mai mult decât cuantumul legal;
c) când actiunea sau cererea ramâne fara obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispozitii legale;
d) când actiunea corect timbrata a fost anulata în conditiile art. 200alin. (3) din Codul de procedura civilasau când reclamantul a renuntat la judecata pâna la comunicarea cererii de chemare în judecata catre pârât;
e) când, în procesul de divort, partile au renuntat la judecata ori s-au împacat;
f) când contestatia la executare a fost admisa, iar hotarârea a ramas definitiva;
g) în cazul în care instanta de judecata se declara necompetenta, trimitând cauza la un alt organ cu activitate jurisdictionala, precum si în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenta instantelor române;
h) când probele au fost administrate de catre avocati sau consilieri juridici;
i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abtine sau daca cererea de recuzare ori de stramutare a fost admisa;
j) în alte cauze expres prevazute de lege.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) lit. d), e) si i) se restituie jumatate din taxa platita, iar în cazul prevazut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proportional cu admiterea contestatiei. În cazul prevazut la alin. (1) lit. h) se restituie jumatate din taxa platita, indiferent de modalitatea în care a fost solutionat procesul, dupa ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti.
(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data nasterii sale.
(4) Cererea de restituire se adreseaza instantei judecatoresti la care s-a introdus actiunea sau cererea. În cazul taxelor platite pentru cereri formulate Ministerului Justitiei sau Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de restituire se adreseaza acestuia.
(5) Cererea de restituire solutionata de instanta de judecata va fi depusa în vederea restituirii la unitatea administrativ-teritoriala la care a fost achitata taxa.
(6) Daca legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru platite pentru cereri si actiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie.
(7) Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se aproba prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finantelor publice, si al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice.

Art. 46
Sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justitiei si Ministerului Public pentru desfasurarea proceselor penale, care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, în conditiile prevazute de Codul de procedura penala, precum si din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat si se vireaza într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finantelor Publice comunica lunar Ministerului Justitiei informatiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silita a hotarârii se va efectua prin organele de executare din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala în a caror raza teritoriala îsi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislatiei privind executarea silita a creantelor fiscale.

Art. 47
Impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari publici si executori judecatoresti se constituie venit la bugetul de stat si se vireaza într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finantelor Publice comunica lunar Ministerului Justitiei informatiile privind sumele virate în acest cont.

Art. 48
(1) Avansarea remuneratiei curatorului special numit de instanta în conditiile art. 58 si 167 din Codul de procedura civilaeste în sarcina persoanei ale carei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.
(2) Instanta poate stabili, prin încheierea prevazuta de art. 58 alin. (4) din Codul de procedura civila, ca avansarea remuneratiei curatorului sa se faca de cealalta parte, când o asemenea masura este în interesul continuarii procesului.
(3) Sumele avansate cu titlu de remuneratie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecata si vor fi puse în sarcina partii care pierde procesul.

Art. 49
(1) În mod exceptional, în cazuri urgente, care nu sufera amânare si daca nici nu sunt îndeplinite conditiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanta va încuviinta avansarea remuneratiei cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneratie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare si vor fi puse în sarcina partii care pierde procesul.
(2) Obligatia de plata a cheltuielilor judiciare catre stat constituie creanta fiscala. Dispozitivul hotarârii, cuprinzând obligatia de plata catre stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu si se comunica de îndata organelor competente. Articolul 46este aplicabil.
(3) Daca partea ocrotita prin numirea curatorului a pierdut procesul si este lipsita de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistentei juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului ramân în sarcina acestuia.

Art. 50
(1) Nivelul taxelor judiciare de timbru prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se actualizeaza anual cu indicele ratei inflatiei, prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Justitiei.
(2) În aplicarea prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice pot elabora norme metodologice.

Art. 51
Instantele de judecata vor folosi sistemul informatic de management al dosarului în instanta pentru înregistrarea si gestionarea informatiilor referitoare la taxele de timbru, pe tipuri de actiuni si cereri, corelate cu temeiul legal specific fiecarui tip. Înregistrarile rezultate cu privire la taxele judiciare de timbru se vor efectua si se vor putea utiliza centralizat. Prin regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se va stabili modalitatea de completare a câmpurilor în sistemul informatic.

Art. 52
Articolul 592din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 592
Cererea adresata instantei privind pronuntarea unei hotarâri care sa consfinteasca întelegerea partilor rezultata din acordul de mediere se taxeaza potrivit legii.“

Art. 53
Articolul 36din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001privind regimul juridic al contraventiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 36
Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, pentru recursul formulat împotriva hotarârii judecatoresti prin care s-a solutionat plângerea, precum si pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevazute de lege.“

Art. 54
În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, toate trimiterile facute la Legea nr. 146/1997privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera a fi facute la prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 55
Pentru cererile si actiunile introduse pâna la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, timbrul judiciar se aplica, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc si se platesc în cuantumul prevazut de legea în vigoare la data introducerii lor.

Art. 56
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, cota care se vireaza la bugetul de stat potrivit art. 40alin. (3) este de 45%.

Art. 57
(1) În cazul cererilor prin care se solicita pronuntarea unei hotarâri care tine loc de act autentic de înstrainare a unor bunuri imobile, instanta de judecata va solicita extras de carte funciara pentru bunurile imobile ce au carte funciara deschisa sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciara deschisa, certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale si dovada debitelor la zi ale cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari.
(2) Dispozitiile art. 20din Legea nr. 230/2007privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, cu modificarile ulterioare, se aplica în mod corespunzator.
(3) În cazul acestor cereri, daca instanta de judecata va dispune efectuarea unei expertize tehnice judiciare, aceasta va fi avizata de oficiul de cadastru si publicitate imobiliara.

Art. 58
La data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga:
a) Legea nr. 146/1997privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Ordonanta Guvernului nr. 32/1995privind timbrul judiciar, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobata cu modificari prin Legea nr. 106/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemneaza:
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Viceprim-ministru, ministrul finantelor publice,
Daniel Chitoiu
p. Ministrul delegat pentru buget,
Enache Jiru,
secretar de stat
Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe
Ministrul justitiei,
Robert Marius Cazanciuc

joi, 4 aprilie 2013

Salariatul, last man standing

Scriu acest articol ca sunt maxim indignat de povestile generaliste ale acetui Valentin Moroeanu  "Senior Associate Zamfirescu Racoti Predoiu"  prezentate in articolul "Salariatul, last man standing" revista Money Magazine.

Ideile sale rupte parca din "cetatile perfecte" pline de idei generaliste ma fac sa ma intreb cati bani a dat pentru acest articol caci nicum nu are o treaba  in toata polologhia lui.

"S-a ajuns pana acolo incat, frustrati de lipsa oricarei optiuni, angajatorii regreta amarnic acele zile din 2004-2008 in care le-a venit "neinspirata" idee de a face noi anagajari sau de a acorda mariri de lefuri"  Serios? da ce mai angajatorii nu pot face concedieri? reduceri de personal? ai un anagajat pana la moarte? Nu poti sa ii mai tai din salar ca e recesiune economica? Ce-s cu aberatiile astea in ditamai revista ... dau bani sa citesc abureli?

"In aceste conditii, un legiuitor modern ar trebui sa simta fiecare vibratie a economiei si sa intervina atunci cand este cazul prin crearea unor legi care sa corespunda noilor realitati juridice sociale si economice" 

In opinia mea instabilitatea legislativa e o mare problema pentru toata lumea. Si pentru noi si pentru ei apar legi in fiecare zi ... totul devine complicat cand vrei sa schimbi ce e complicat.

"Ca asa ar trebui sa stea lucrurile ne-o spune chiar logica elementara" - Cand e vorba de bani nimic nu mai e chiar atat de logic.

"Personal sunt pentru o protectie legala a salariatilor . Siguranta sociala, financiara este un aspect de maxima importanta  [...] " vs "eu unul, as salva intotdeauna compania"       - ala bala portocala

"Este corect sau nu , este bine sau rau, sunt chestiuni filosofice ce nu privesc prezentul demers".  Si cand te gandesti ca filozofia sta in detalii chiar iti vine sa te ingrozesti de limbajul general maximal intr-un articol in care salariatul ar trebui sa fie mica vedeta.

La Forţele de Muncă a fost lansată deviza: Cine aşteaptă cel mai mult, va fi angajat cel mai repede. 

Ranko Guziuna




luni, 1 aprilie 2013

Orice carenta se poate transforma in crater

Cati dintre cei care citesc isi dau seama ca avocatura inseamna 60% studiu si 39% practica? Orice carenta juridica nestudiata si sarita se transforma intr-un crater . Sunt zeci de colegi care nu au studiat nici pana acum noul cod civil sau cel de procedura . Practica in avocatura este ametitoare, articole peste articole. Stres peste stres. Interpretari peste interpretari. Orice problema in viata reala netratata duce la un dezastru. Cam asa e si aici. Problemele inspira neincredere daca nu stii cum sa le rezolvi. "Papagalul" multora bate nestiinta in bani nu insa si rezultatul final gasit in solutie. In opinia mea "pro bono"  ar trebui sa fie in fiecare luna la fiecare avocat. O mana de ajutor,  data in felul nostru. Sunt avocati care tipa la clienti, avocati care nu respecta pe cel ce vine si le hraneste familia, sunt avocati care uita ( cu interes sau nu) de dosarele clientilor indiferent de sumele primite, sunt avocati care intra in oficii la tribunal sau  curte fara sa citeasca dosarul. Notiunea de avocat este cam diluata in general  la noi in Romania, in sensul ca fiecare se specializeaza in functie de ce clienti vin la tine, ca un chirurg care nu are specializare si alearga repede ba la o operatie la stomac alta la creier alta in talpa.  Casele de avocatura nu detin anumite nivele de apropiere/intretinere  in favoarea clientului. De multe ori clientul gras e rezultatul unui smen dintr-un alt smen.

Infernul sunt ceilalti - Sartre

joi, 21 februarie 2013

Armate de avocati inlocuite de software

In opinia mea articolul este cam exagerat pentru prezent. Oricat ar fi masina aia sau programul ala de complex imi dau seama ca nu poate lua locul unui avocat insa de scanat pagini si indosariat (doxografie) oricine poate face si apoi sa transpui scanarile intr-un word care apoi sa il folosesti in ( ctrl+f )  cautari suna ciudat. E adevarat ca la un numar foarte mare de pagini scanarea ar fi ideala dar si cei care colecteaza date (invataceii) ar fi mult mai putini si binenteles scad costurile.



luni, 18 februarie 2013

Noul Cod de Procedura Civila este plin de probleme

Ideea e ca in aceste timpuri avem nevoie de ceva mai stabil insa incep sa ma insel de cand am inceput cu noul cod de procedura civila. Art. 13 ind. 1 prevede ca Dreptul la aparare este garantat. Apoi se prevede ca pentru recurs si motivele acestuia trebuie intocmite de un avocat sau cineva care are cunostinte juridice in familie etc.  Ori e garantat ori e nevoie de un avocat sa faci motivele de recurs :) Generalismul inghite in opinia mea tot articolul care nu face altceva decat sa contrazica inceputul acestuia . E cam ciudat.
Vestea buna e ca google va exista numai pentru judecatorii :) e ca si cum pacientul isi face extractia singur mergand apoi la stomatolog sa ii plombeze dintele scos.

joi, 14 februarie 2013

Noul Cod de Procedura Civila si urmarile sale

Toate cererile formulate si introduse la instante anterior datei de 15 feb 2013 se vor judeca potrivit codului de procedura civila in vigoare pana la aceasta data, dupa data de 15 feb 2013, se judeca pe noul cod procesual civil.

Practic cererile se judecat dupa 2 coduri :) unul in vigoare altul nu :) 

"Sunt legi înăuntrul legilor: legi care-şi bat joc de legi."
Sherwood Anderson

marți, 5 februarie 2013

Medierea medierilor

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2013 ce vizează Codul de procedura civila, precum si alte  acte normative conexe, se aduc mici modificări și cu privire la mediere.

Aceste modificări sunt minore, având în vedere faptul că OUG nu face altceva decât să proroge intrarea în vigoare a unor dispoziții.

Modificările aduse de OUG nr. 4/2013, referitoare la mediere sunt:

1.  obligativitatea instanțelor de a solicita dovada participării la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii   intra in vigoare odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, adică la 15 februarie 2013;

2. sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată va fi aplicată de la 1 august 2013, proceselor începute dupa 1 august 2013;

3. pentru perioada 15 februarie – 1 august, sancțiunea neparticipării la ședința de informare și implicit lipsa dovezii (certificat/proces-verbal, după caz) este amenda prevăzută de Noul Cod de procedură civilă, stabilită în cuantum de la 100 la 1000 lei.

4. se naște întrebarea: în cadrul căror procese  va solicita instanta dovada participării la ședința de informare de la 15 februarie?

Dat fiind faptul ca OUG nu prevede nimic în acest sens iar celelalte dispoziții nu fac alte referiri, când lega nu distinge, înțelegem că instanța va trebui să ceară dovada participării la ședința de informare  în toate procesele aflate pe rol la 15 februarie precum și in toate procesele ce urmează a fi declanșate.

Obesrvații referitoare la sancțiunea stabilită de NCPC, prin art. 187 alin. 1 pct. 1, litera f), referitor la refuzul părții de a participa la ședința de informare.

Noul Cod de procedură civilă prevede:

Art. 187. – (1) „Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:

1. cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei:

f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat, potrivit legii;”

La momentul instituirii acestei sancțiuni, nu erau în vigoare dispozițiile Legii 192/2006 care prevedeau obligativitatea participării la ședința de informare și de aceea legiuitorul a condiționat sancționarea refuzului de acceptarea părții.

În condițiile în care, de la momentul instituirii sancțiunii, a fost reglementată obligativitatea participării la ședința de informare (Legea 115/2012, OUG 90/2012 precum și OUG n. 4/2013), sancțiunea va putea fi aplicată fără condiționarea amintită (devenind caducă), cu atât mai mult cu cât legiuitorul face trimitere expresă către condițiile impuse de Legea 192/2006 privind medierea, prin sintagma „potrivit legii”.

 Prin urmare, dovada participării la ședința de informare trebuie depusă în toate procesele aflate pe rolul instanței de judecată, începând cu 15 februarie 2013, pentru ca partea/părțile să nu fie sancționate cu amenda judiciară cuprinsă între 100 și 1.000 lei.

Sursa Mediere.ro

luni, 4 februarie 2013

Monitorul Oficial al Romaniei va fi si in limba maghiara

Potrivit O.U.G. nr. 36/2012 privind unele masuri de reorganizare si pentru modificarea Legii nr. 202/1990 privind reorganizarea Monitorului Oficial al Romaniei se precizeaza :

Art. 21
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I se editeaza, in traducere, si in limba maghiara. Pentru Partea I in limba maghiara, cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Secretariatului General al Guvernului. "

Sa citesti si in Monitorul Oficial si sa nu iti vina sa crezi . In chineza pe cand? Nu, fara glume! Cand?

Multifunctionalitatea unui avocat

Complexitatea cu care un avocat se intalneste in profesie depaseste de multe ori imaginatia fiecaruia dintre noi. La telefon vorbeste de un dosar penal si implicarea pe care clientul tau o are, faci o actiune in comercial apoi vine clientul cu probleme in dreptul familiei si brusc dai cu capul de vestita mediere care de multe ori incurca decat descurca.

Ex. Eu fiind din Bucuresti doresc sa fac o contestatie la un proces verbal - biroul rutier din Timisoara de exemplu si trebuie mediat conflictul inainte sa ajunga in instanta :)  Eu trebuie sa ma duc la Timisoara, la un mediator sa spun un simplu "NU" si gata ? :) Sa strabat atata drum ca sa am parte de o judecata :) Si cine plateste acel mediator care doreste sa ma informeze bune si rele ....  eu unul solicit in final un aparator din oficiu :)

Nicolae Iorga spunea:
Deosebeste mana care se intinde ca sa te ridice de aceea care te prinde pentru a te opri“.

Dupa parerea mea medierea asta e mai rea ca o femeie. De ce? Ca atata retorica si dialectica in ceea ce priveste realitatea problemei se transforma foarte usor in sofism.

miercuri, 24 octombrie 2012

Actiune reala imobiliara


Prin cererea înregistrată sub nr.509/2007 la această instanţă, reclamantul NV a chemat în judecată pe pârâtul NI solicitând evacuarea acestuia din imobilul situat în comuna S, în care pârâtul locuieşte fără forme legale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul nu contribuie la întreţinerea respectivului imobil, nu plăteşte impozite nici curent electric şi, deşi deţine în proprietate altă locuinţă preferă să locuiască în acest imobil.
În dovedirea acţiunii reclamantul a depus mai multe acte din care rezultă că între cele două părţi există o stare conflictuală concretizată într-o serie de plângeri penale şi litigii de natură diversă.
La interogatoriul din oficiu luat de instanţă la termenul din 21.05.2007, reclamantul a precizat că imobilul în discuţie îi aparţine în coproprietate cu sora sa, pentru terenul intravilan ce constituie curtea fiind emis şi titlul de proprietate nr.7602014/17.01.2007, pe numele ambilor proprietari (fila 5 a dosarului).
Prin urmare, instanţa, apreciind că acţiunea în evacuarea pârâtului este un act de administrare al imobilului aflat în coproprietate, fiind în acelaşi timp o acţiune reală imobiliară ce pune în discuţie un dezmembrământ al dreptului de proprietate, anume folosinţa imobilului, în conformitate cu practica judiciară în materie consideră că această acţiune trebuie să întrunească acordul de voinţă al tuturor copărtaşilor.
În speţa de faţă, cererea în evacuare a fost introdusă doar de unul dintre coproprietari, motiv pentru care instanţa a respins-o, fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, pentru promovarea unei astfel de acţiuni fiind necesară îndeplinirea regulii unanimităţii, calitate procesuală activă având coproprietarii împreună, nu separat.
Cu aceste argumente, instanţa, prin SC 461/2007, admite excepţia, respinge acţiunea.


duminică, 1 aprilie 2012

Noul Cod Civil vs Vechiul Cod de Procedura Civila

Eu unul cred ca noutatea este buna in general (mai ales in ziua de azi cand tot ce faci si cauti incepi cu google.ro) insa in situatia actuala avem de-a face cu un cod civil nou si o procedura civila veche. Oare de ce nu au fost facute schimbarile in acelasi timp de ce suntem lasati sa levitam intre vechi si nou in "ziua de maine" .

"Ce este un pesimist? Un optimist bine informat."

joi, 29 martie 2012

Magistratii cu dureri de cap

Am fost intr-un club duminica seara  si am stat pana la 3 dimineata .... acolo era si un magistrat care s-a distrat de minune si dupa ce am plecat din cate am inteles. Luni dimineata am avut dosar in complet cu magistrul pricinii :) Era ca in filmele de comedie in care se cerea pauza din 30 in 30 de minute din partea lui. Nu stia dosarele, procurorul ducea un dosar in dreptul capului sii ii facea rezumatul in 10 secunde. Ducea mana la cap exagerat. Ar trebui sa existe o institutie o persoana care sa ii verifice la fiecare intrare in instanta. Eu unul am terminat repede in ziua respectiva dar nu am prins a 4-a pauza ceruta de magistrat. Binenteles ca e la judecatorie :) Nu se poate sa nu fie verificati cand intra in sedinta. Un alcool test, un mers pe dunga fixa :) sa fie ceva acolo macar !!!

"Dacă piatra de fundament este înclinată, zidul nu poate fi drept." Proverb australian

luni, 26 martie 2012

H.G. Nr. 568./2002 privind iodarea universală a sării

Orice interventie in produsele alimentare are avantaje si dezavanataje. HG nr. 568/2002 modificata prin 2006 impune iodarea universala a sarii, devenind astfel obligatoriu ca pe toate rafturile din supermarketuri sa fie numai dare iodata. Iodul din sare binenteles ca are anumite beneficii (de ex. previne oligofrenia si cretinismul la copii) insa putini stiu ca o lingurita de iod ajunge unui copil o viata intreaga pentru a preveni oligofrenia sau cretinismul.
Pe site-ul PLAFARULUI   se precizeaza putin mai detaliat nocivitatea sarii iodate in timp . Antiaglomerantul E536 (ferocianura de potasiu ) sau E535 (ferocianura de sodiu)  sunt compusi chimici artificiali care impiedica sarea sa se intareasca. Ambii compusi daca ajung prin incalzire la 100 grade Celsius astfel  E536 se separa in cianura de potasiu si cloruda de fier si E535 in cianura si hidrogen . Se spune ca in cantitati mici nu sunt nocive dar nu s-a precizat pe ce perioada :)    La Plafar sau magazinele naturiste se poate gasi sare neiodata si va recomand pentru ca in timp acest exces de iod va da mai tarziu tulburari grave in organism de ex. cancere tiroidiene, hiper si hio tiroide , tulburari de vedere, alergii.


H.G. Nr. 568./2002 Art. 3
(1) În România, în alimentaţia oamenilor se utilizează numai sare iodată.
(2) În hrana animalelor şi în industria alimentară utilizarea sării iodate este opţională, cu excepţia fabricării pâinii şi a produselor de panificaţie.

CAPITOLUL IV
Sancţiuni
Art. 12
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) comercializarea sării iodate pentru consumul uman sau pentru fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, cu un conţinut de iod în afara limitelor stabilite de art. 4 alin. (2);
b) comercializarea cu amănuntul a sării neiodate, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 10 alin. (2);
c) nerespectarea condiţiilor de transport, depozitare şi comercializare a sării iodate, stabilite de producător în conformitate cu prevederile legale;
d) utilizarea sării neiodate la fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, precum şi la consumul în alimentaţia publică şi colectivă.

 Sunt de parere ca orice om are un metabolism diferit prin urmare are sau nu are nevoie de iod . Acest lucru trebuie sa il stabileasca in opinia mea un doctor de specialitate nu un HG !!!  In tarile din comunitatea europeana alaturi de sarea iodata se gaseste in supermarket si sare neiodata (ceea ce mi se pare ok) . 


"Evitati excesul de sare iodata ca sa apucati sa evitati excesul de zahar si grasimi"  Carol Malinescu