Ziele trecute am depus in garantie la Vodafone un telefon practic nou dar esuat din punct de vedere tehnic, firma de service Regenesis se spala pe maini spunandu-mi telefonic ca telefonul prezinta urme de lichide in interior si ca daca doresc sa il repar ma costa in jur de 400 ron. Cui si cum sa explic ca acel telefon nu a avut nicio legatura cu apa? Ei scapa de garantie foarte simplu si usor, eu raman cu paguba. Binenteles ca exista un articol in certificatul de garantie care mentioneaza ca se pierde garantia daca aparatul prezinta urme "cu lichide" Cum sa imi repar (in garantie fiind) telefonul fara sa dau bani?
Motto-ul S.C. Regenesis S.R.L. "Centru Service Autorizat" Bd-ul Timisoara nr. 92 Sector 6 Bucuresti
Tel: 0372155300
"Sa nu dai sa vezi cum ai"
Translate
joi, 10 februarie 2011
duminică, 19 decembrie 2010
Contributia Avocatului
Taxele magnifice fac zile negre avocatilor care au si nu prea au activitate. Ideea este simpla, daca un avocat nu are venituri intr-o luna (si chiar se intampla) el trebuie sa plateasca cota catre barou . De unde sa plateasca daca nu are incasari?
"Mă atrag lucrurile care n-au şansa să se-mplinească ori să dăinuie. Îmi este călăuză oricine-i mai nebun decât mine." Ispita de a exista - Cioran
"Mă atrag lucrurile care n-au şansa să se-mplinească ori să dăinuie. Îmi este călăuză oricine-i mai nebun decât mine." Ispita de a exista - Cioran
joi, 16 decembrie 2010
Contractul Colectiv de Munca
Dupa parerea mea in ceea ce priveste sectorul privat, acest contract ( Legea nr. 130/1996 reactualizata) este o mare pierdere de timp. Din experienta mea reprezentantul salariatilor ales pentru negocierea contractului colectiv de munca e de multe ori mana dreapta a patronului. In cazul firmelor de distributie (pe tara) de exemplu sau curierat rapid este foarte greu sa aduni toti angajatii sa ii pui sa voteze un reprezentant (care ar trebui sa faca munca de lamurire si sa ii convinga ca el le va apara drepturile) . Frectie la picior de lemn. A doua problema intervine in cazul actiunilor de mediere din partea Ministerului Muncii prin Directiile din teritoriu. Procedural totul e ok. Se fac schimburi de hartiute se stabileste un termen si reprezentantul salariatilor sau sindicalistii sunt prezenti dar nimeni din partea patronatului. De fapt cine ar putea sa ii oblige atata timp cat la fisierul de informatii din firma scrie foarte frumos " Asteptam repezentantii salariatilor sa vina la negocierile contractului colectiv de munca" . Ce sa faca ITM-ul in fata unui asa afis? Conflictul e notificat, mentionat, memorat, indurerat dar atat. Caci nimeni dupa opinia mea nu ar trebui sa incheie un contract daca acele clauze nu sunt pe placul partilor . De obicei sindicalistii sau reprezentantii salariatilor vin la masa de negocieri si spun ca doresc "asta si asta" patronatul ori nu se prezinta ori le arata fise reale contabile si demonstreaza ca nu are de unde sa le indeplineasca cererile. Nici una din parti nu cedeaza. Cum sa ii oblige statul sa incheie contract colectiv de munca pe ramura?
In cazul in care ai dori sa iti faci o firma ce necesita 100 de salariati e mult mai comod sa nu te complici cu reprezentanti sau sindicalisti asadar 5 firme a cate 20 de salariati. Acelasi contabil acelasi sediu social etc. Formalitatile te pot scuti de multe neplaceri .
O alta idee, te poti interesa cat este amenda :)))) pentru ca nu ai de gand sa demarezi procedurile pentru incheierea contractului colectiv de munca.
Ce e asa mare diferenta daca ai 20 de salariati sau 21 ? :)
"Capul face,capul trage."
In cazul in care ai dori sa iti faci o firma ce necesita 100 de salariati e mult mai comod sa nu te complici cu reprezentanti sau sindicalisti asadar 5 firme a cate 20 de salariati. Acelasi contabil acelasi sediu social etc. Formalitatile te pot scuti de multe neplaceri .
O alta idee, te poti interesa cat este amenda :)))) pentru ca nu ai de gand sa demarezi procedurile pentru incheierea contractului colectiv de munca.
Ce e asa mare diferenta daca ai 20 de salariati sau 21 ? :)
"Capul face,capul trage."
sâmbătă, 11 decembrie 2010
Comunicarea sentintei necomunicata
Te lupti sa castigi...si uite ca pana la urma castigi, dar nu poti pune in executare sentinta pentru ca aceasta nu poate fi comunicata debitoarei din cauza ca acolo nu mai este sediul social... nimeni nu stie unde poate fi un S.C. decat de la ORC care in aceasta privinta e fictiv. Si uite asa treci prin toate instantele castigi si cand sa recupezi te impiedici de un "bug" legislativ care nu se rectifica nicicum. De multe ori imi pare rau ca nu am devenit un "tepar" ca sa ma protejeze si pe mine legea. Tot inveti cum sa treci pe sub legi, pe deasupra, prin stanga prin dreapta si cand esti fata in fata gasesc altii variante sa fie pe deasupra legii. Clientul ma intreaba "si acum ce fac?" .
"Sa fii sincer nu inseamna sa spui ceea ce gindesti ci, sa gindesti ceea ce spui."
vineri, 3 decembrie 2010
Cat de bine minti?
Binenteles ca acum fiecare dintre noi daca merge la un oftalmolog mai merge la 2 daca afla ca are ceva, la fel se intampla si la avocati. Iti este foame si vine clientul cu problema. Eu ii spun ca problema nu poate fi rezolvata(in opinia mea sincera).. adica era ilegalitate peste ilegalitate ca sa ma fac inteles ...ea poate fi doar amanata. Clientul zice ok, mai am un avocat pe lista ... celalalt il minte si ii spune phaii nu se poate asa ceva "O rezolvam sigur!", ma suna sotia "Ne trebuie pampers ca s-au terminat" .
Cuvintele sunt rezumative. Wtf?
Cuvintele sunt rezumative. Wtf?
joi, 11 noiembrie 2010
Instabilitatea Legislativa
Cum e posibil sa se publice atatea acte normative si fiecare dintre noi sa stim continutul M.O. tiparite fara mila. Ce trebuie facut ca sa nu mai suferim atata de pe urma schimbarilor permanente si de ce legislatia nu este pusa pe o pagina oficiala asa cum fac site-urile de specialitate precum legalis sau indaco? De ce? Oare cati bani se cheltuie in stanga si in dreapta pe proiecte cu bataie lunga si cu efecte in zeci de ani , cati bani trebuie pentru un site in care e nevoie de o mana de oameni sa il administreze si sa ajute mii de oameni!!! Daca toti suntem obligati sa cunoastem legislatia sa fie in ajutorul nostru si un site cat se poate de simplu cu atualizari la zi si sa nu mai dam bani unor firme care nu fac decat un copy paste si gata. De ce sa nu pot sta intr-un spatiu verde si sa citesc reactualizat si gratis pe banii statului legislatia ? Sunt obligat ca cunosc legislatia dar statul nu e obligat la un site de cativa lei? Hai ca eu imi permit un abonament pentru legislatie dar cei care nu isi permit cum citesc legislatia?
sâmbătă, 11 septembrie 2010
Avocatii intre adevar si dreptate
Avocatii plini de spirit si emotiotii au inceput lucrul apar noi reclame mascate pe masini , ziare si pagini de internet. Incep noi amagiri si discutii la nesfarsit. Imagini succesive imi vin in minte ... ne zambim in afara instantei si ne dusmanim in dosare. Omul de rand a inceput sa stie destule pentru ca e obisnuit sa fie si politician si avocat si doctor si Bula. Complexitatea asta incepe sa dauneze avocaturii, e ca si cum un doctor isi face vasectomie singur. Multi nu inteleg si apeleaza la avocati cand e destul de tarziu. Dau banii aiurea cand nimeni nu le mai poate face ceva, apoi raman dezamagiti.
De multe ori clientii nu sunt sinceri cu avocatii si asta doare. E ca si cum ai merge la doctor cu radiografia de la plamani ... doctorul intreaba daca fumezi si cat, tu raspunzi ca maxim 5 tigari pe zi, dar radiografia e praf. Nu va mintiti avocatii daca vreti sa nu va para rau mai tarziu.
“- Adevărul nu se confundă întotdeauna cu dreptatea.
- Unde ai citit asta?
- În toate cărţile bune…” [Dilema]
De multe ori clientii nu sunt sinceri cu avocatii si asta doare. E ca si cum ai merge la doctor cu radiografia de la plamani ... doctorul intreaba daca fumezi si cat, tu raspunzi ca maxim 5 tigari pe zi, dar radiografia e praf. Nu va mintiti avocatii daca vreti sa nu va para rau mai tarziu.
“- Adevărul nu se confundă întotdeauna cu dreptatea.
- Unde ai citit asta?
- În toate cărţile bune…” [Dilema]
duminică, 5 septembrie 2010
Mediatorii nu pot fi neutri
Doua persoane care se cearta ... au nevoie de o a treia persoana care sa ii impace. Prima persoana incheie un contract cu mediatorul (si avans) in urma caruia sunt pornite o serie de hartiute prin posta sau posta executorilor. A doua persoana vrea si nu vrea sa se impace. De obicei cel ce are aceasta initiativa are in principiu dreptate. In majoritatea cazurilor mediatorul este avocat (angajat fiind ce cel ce are initiativa medierii) care avanseaza cererea de chemare in judecata (pentru un avans - de obicei) astfel incat citatia sa ajunga la a doua persoana inaintea notificarii celebre de mediere. Cu alte cuvinte se aplica un mic santaj la a doua persoana... ceva de genul "daca nu vrei sa ne impacam te chemam in instanta" .
In neutralitatea lui, mediatorul daca reuseste prin absurd sa ii impace trebuie sa primeasca comision de prestari servicii de la amandoua partile.
Daca medierea nu va fi reglementata de lege ca fiind obligatorie pana la chemarea in judecata atunci totul e ca o sica. Recomand ca mediatorul sa nu fie si avocatul care semneaza cererea de chemare in judecata pentru ca nu ar avea nici un interes sa fie dragut si amabil sa impace partile pentru ca daca ar ajunge in instanta ar avea beneficii materiale mai bune.
Neutralitatea mediatorilor e discutabila.
In neutralitatea lui, mediatorul daca reuseste prin absurd sa ii impace trebuie sa primeasca comision de prestari servicii de la amandoua partile.
Daca medierea nu va fi reglementata de lege ca fiind obligatorie pana la chemarea in judecata atunci totul e ca o sica. Recomand ca mediatorul sa nu fie si avocatul care semneaza cererea de chemare in judecata pentru ca nu ar avea nici un interes sa fie dragut si amabil sa impace partile pentru ca daca ar ajunge in instanta ar avea beneficii materiale mai bune.
Neutralitatea mediatorilor e discutabila.
luni, 30 august 2010
marți, 24 august 2010
Reflectii inutile - viata de avocat
de Magdalena Popeanga
Fiecare meserie, profesie presupune riscuri. De un fel sau de altul. Ca politist, ca bodyguard, ca procuror intelegi ca te poti trezi cu amenintari, amenintari ce uneori sunt duse la indeplinire.
Unele profesii beneficiaza de o legislatie mai dura (in realitate, mecanismul greoi de punere in aplicare a legilor, face ca de multe ori chiar si existenta acestui beneficiu sa fie in van). Alte profesii beneficiaza de sporuri.
Avocatii nu beneficiaza de nimic. Nici de sporuri, ba chiar de multe ori apare pretentia ca ei sa munceasca benevol, sa dea sfaturi benevol, sa raspunda la emailuri elaborate cu sfaturi juridice, sa redacteze benevol, eventual sa si reprezinte in instanta tot benevol. La inceputul intrarii mele in avocatura, am fost surprinsa teribil de aceasta atitudine: vecini, prieteni, necunoscuti ma sunau duminica la pranz sau in timpul orelor de odihna, sau in timpul orelor de lucru, cu pretentia sa le dau informatii. Pe langa caracterul total neprofesionist al acestui tip de consultatii date in aceste conditii, pe langa faptul ca avocatii nu sunt birou de informatii, pe langa faptul ca avem si noi ca orice alt om dreptul la ore de odihna, de petrecut alaturi de familie, apare si ideea ca eu, ca avocat, nu ma duc la instalator, dentist, farmacist, notar, medic,zugrav, etc� fara a avea un ban in buzunar si in niciun caz nu ii pretind sa imi munceasca pe gratis.
Perceptia omului de rand fata de avocat este de multe ori halucinanta. Propria mea verisoara atunci cand vorbeste despre onorariul avocatului, ii spune �bacsis�. In opinia ei, sa platesti un om ce munceste pentru tine este ok, cu exceptia situatiei in care acel om este avocat. Atunci este� anormal, este bacsis.
M-am gandit ca poate aceasta perceptie vine din vremea in care avocatii erau arondati unei Judecatorii� verisoara mea traia cu gandul ca statul ne plateste iar onorariul luat de noi este doar ceva suplimentar cerut de noi.
Tot textul
Superb articolul.
Fiecare meserie, profesie presupune riscuri. De un fel sau de altul. Ca politist, ca bodyguard, ca procuror intelegi ca te poti trezi cu amenintari, amenintari ce uneori sunt duse la indeplinire.
Unele profesii beneficiaza de o legislatie mai dura (in realitate, mecanismul greoi de punere in aplicare a legilor, face ca de multe ori chiar si existenta acestui beneficiu sa fie in van). Alte profesii beneficiaza de sporuri.
Avocatii nu beneficiaza de nimic. Nici de sporuri, ba chiar de multe ori apare pretentia ca ei sa munceasca benevol, sa dea sfaturi benevol, sa raspunda la emailuri elaborate cu sfaturi juridice, sa redacteze benevol, eventual sa si reprezinte in instanta tot benevol. La inceputul intrarii mele in avocatura, am fost surprinsa teribil de aceasta atitudine: vecini, prieteni, necunoscuti ma sunau duminica la pranz sau in timpul orelor de odihna, sau in timpul orelor de lucru, cu pretentia sa le dau informatii. Pe langa caracterul total neprofesionist al acestui tip de consultatii date in aceste conditii, pe langa faptul ca avocatii nu sunt birou de informatii, pe langa faptul ca avem si noi ca orice alt om dreptul la ore de odihna, de petrecut alaturi de familie, apare si ideea ca eu, ca avocat, nu ma duc la instalator, dentist, farmacist, notar, medic,zugrav, etc� fara a avea un ban in buzunar si in niciun caz nu ii pretind sa imi munceasca pe gratis.
Perceptia omului de rand fata de avocat este de multe ori halucinanta. Propria mea verisoara atunci cand vorbeste despre onorariul avocatului, ii spune �bacsis�. In opinia ei, sa platesti un om ce munceste pentru tine este ok, cu exceptia situatiei in care acel om este avocat. Atunci este� anormal, este bacsis.
M-am gandit ca poate aceasta perceptie vine din vremea in care avocatii erau arondati unei Judecatorii� verisoara mea traia cu gandul ca statul ne plateste iar onorariul luat de noi este doar ceva suplimentar cerut de noi.
Tot textul
Superb articolul.
miercuri, 4 martie 2009
Limitarea concluziilor si gandul sperantei
In timpul sedintelor de judecata, cand nu suna mobilul sau forfota cedeaza sub umerii grei ai sperantelor apar personaje care se pot apara singure si care au capatat o experienta oarecare in problema care ii priveste. Respectivul om sufera, se judeca pentru a termina odata, dar ca intotdeauna un dosar e intortocheat si cu multe concluzii trase din alte dosare sau hartii aditionale, incat acel om tine sa prezinte intreaga istorie a actiunii care in mod evident tine de unul sau mai multe dosare, de o hartie sau o semnatura. Este enervant sa nu intelegi nimic. Este iritant sa il vezi cum gesticuleaza si nu mai termina. Tonul sau grav si indurerat incepe sa te doara dar dupa 2-3 minute iti dai seama ca tot ce reprezenta un posibil avantaj in fata instantei devine in final dezaprobant si dezgustator in interminabilul monolog care se vrea a fi induiosator. Multi isi pierd rabdarea, magistratul il intrerupe prima data politicos solicitand concluzii scrise, a doua oara ii aminteste ca stie dosarul, pe urma puteti ghici ce a urmat. Rabdarea magistratilor este impresionanta. Uneori fara limite. Eu nu as putea face asa ceva. Mai sunt magistrati care vin dupa petreceri direct in sala de judecata fara sa stie macar 1 dosar. Orice ce se amana este extraordinar. Orice e complicat da dureri de cap deja existente. Procurorul se simte si incearca sa il ajute explicandu-i in cateva cuvinte rezumatul dosarului ce urmeaza. Orice tensiune in sala e ca o bomba cu ceas. Orice rabdare nu mai este. Sunt oameni intre oameni cu ADN-uri diferite care incearca asteptand o zi intreaga sa i se strige cauza, si mai ca ar pleca pana la baie dar ii este frica sa nu ii vina randul dosarului sau. Orice om care paseste intr-o sala de judecata are inima cat un purice, dupa o perioada se acomodeaza cu orice...
Intrebarea zilei in fiecare zi
Ca in fiecare zi, orice avocat care se respecta si este interesat de soarta dosarelor merge "pe teren" sa urmareasca evolutia sau involutia dosarelor. Zeci de saluturi amicale, cateva saluturi resalutate apoi daca te intanesti iarasi cu acel avocat schitezi un zambet ceramic. Dar nu de putine ori se intampla ca unul dintre avocati sa te tina de vorba cu toate ca nu ai mai nimic de facut dar politetea celui care te abordeaza poate deveni iritanta cand se ajunge la intrabarea zilei ca in fiecare zi "La ce pozitie esti?" . O intrebare care nu este binevenita cand nu ai treaba si ca te afli in acea sala doar pentru "a fura" un gram de cunostinte profesionale.
joi, 15 ianuarie 2009
Libertatea de a fi avocat te subjuga
E bine sa fii avocat, privesti toata ziua siretlicuri si zambesti la secvente perverse alte celorlalti avocati mai vechi si cu prestigiu dar in sinea ta stii ca este o vrajeala. Privesti pofta de a straluci la celilalti avocati care te intreaba zi de zi "Ce faci? La ce pozitie esti?" Intrebarea zilei ! Avocatura nu mai este ceea ce a fost. Zumzetul din sala dispare doar in fata nestiintei. Presedintele iti suprima dreptul de depunde intampinare la prima infatatisare si iti zambeste cand te refuza semn ca dosarul e sub ochiul partii adverse. Daca nu ai venituri platesti taxe ca si cum ai merge pe salariul mediu pe economie. Mi-ar conveni o stabiltate in ceea ce priveste onorariul. Stiu ca exista asa ceva insa sumele orientative nu sunt bagate in seama, si nimeni nu tine cont de asa ceva. Unitatea avocatilor nu exista.
sâmbătă, 27 septembrie 2008
Legea nr. 35 din 13/03/2008
Am incercat zilele astea sa citesc putin legea uninominalului. Vreau sa va spun ca nu o puteti citi oricata experienta ati avea fara sa notati cu creionul pe hartie. In ce ar consta simplitatea mesajelor scrise intr-o lege? O exprimare clara si cat mai exacta iar daca este nevoie chiar si o schema matematica. Nu e o rusine sa faci o schema intr-un monitor oficial. Am sa rad de am sa mor cand vor fi expuse problemele cauzate de aceasta lege. Multi cred ca legea pe cat are un limbaj complex devine totul extra! Simplitatea mesajului intotdeauna a atras! Cine nu ar fi bucuros sa citeasca o lege fara alte dictionare adiacente sau sa nu fii nevoit sa recitesti ceea ce tocmai ai citit. Dupa a doua citire iti pui intrebarea "Prima oara de ce am citit?" . Legea uninominalului mi se pare foarte complexa in limbaj si lasa loc de interpretari. O sa vedem zecile de contestatii nu va faceti griji.
duminică, 10 august 2008
Notari vs avocati in tranzactiile imobiliare
Dreptul avocatilor de a incheia contracte de vanzare-cumparare in ceea ce priveste constructiile nu a fost pus la indoiala niciodata in lumea juridica, nici macar de notari. Disputa intervine in procedurile ulterioare ce tin de siguranta tranzactiei si inscrierea in Cartea Funciara. „Faptul ca dreptul de proprietate asupra unui imobil, fara terenul aferent, poate fi instrainat prin alte acte decat cele autentice (notariale) nu este un lucru de ultima ora, aceasta posibilitate existand inainte ca genialul avocat din Iasi sa descopere prevederile legii acum, in anul 2008“, se arata in malitiosul comunicat al notarilor. Problema apare la inscrierea in Cartea Funciara a dreptului de proprietate, intrucat, dintr-o rutina acumulata in decenii, Oficiile de Carte Funciara nu vor sa inscrie decat actele facute in fata notarului. Hotararea data de instanta in cazul de la Iasi apare ca un precedent periculos pentru notari tocmai pentru ca obliga Oficiul sa inscrie acest drept perfect legitim.
Un excelent articol despre realitatea cruda inregistrata cand de avocati cand de notari.
Aici aveti tot textul - Avocatnet.ro
miercuri, 28 mai 2008
Ziua Justitiei
Asa ca sa ne distram nitel trebuie o hotarare (Hotărâre nr. 527 din 21/05/2008) si ceva bani .. mi se pare normal.
În vederea organizării Zilei justiţiei pe data de 6 iulie 2008, se aprobă alocarea sumei de 50.000 lei din bugetul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, capitolul 5101 "Autorităţi publice şi acţiuni externe", titlul II "Bunuri şi servicii" - articol bugetar 20.30.30.
În vederea organizării Zilei justiţiei pe data de 6 iulie 2008, se aprobă alocarea sumei de 50.000 lei din bugetul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, capitolul 5101 "Autorităţi publice şi acţiuni externe", titlul II "Bunuri şi servicii" - articol bugetar 20.30.30.
(2) Manifestările prilejuite de acest eveniment se organizează de către Consiliul Superior al Magistraturii şi se vor desfăşura în municipiul Constanţa.
marți, 1 aprilie 2008
Hotărâre nr. 322 din 19/03/2008
Ca la nebuni ... cand am terminat de actualizat 2 acte constitutive .. citesc bomba ... "Comerciantii nu mai trebuie sa depuna actul modificator al actului constitutiv (Hotararea AGA sau Decizia asociatului unic) si actul constitutiv actualizat." Atatia bani pentru publicare in monitoare oficiale ... timp si spatiu pierdut, draci nervi ... pentru ce? Ca sa fii corect? Huh?
luni, 10 martie 2008
Păgubiţii Dacia nu mai plătesc taxe la notar
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a semnat astăzi un ordin prin care persoanele care vor fi despăgubite pentru banii depuşi la CEC înainte de 1989 pentru a-şi cumpăra automobile nu vor plăti onorariul notarului public.Astfel,"declaraţiile şi procurile necesare obţinerii despăgubirilor prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă 156 din data de 10 decembrie 2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni în vederea achiziţionării de autoturisme, sunt scutite de plata onorariului notarului public".
Ordinul a fost trimis spre publicare la Monitorul Oficial al României, precizează sursa citată.
Sursa EVZ
Abonați-vă la:
Postări (Atom)