Contributia Avocatului

Taxele magnifice fac zile negre avocatilor care au si nu prea au activitate. Ideea este simpla, daca un avocat nu are venituri intr-o luna (si chiar se intampla) el trebuie sa plateasca cota catre barou . De unde sa plateasca daca nu are incasari?

"Mă atrag lucrurile care n-au şansa să se-mplinească ori să dăinuie. Îmi este călăuză oricine-i mai nebun decât mine." Ispita de a exista - Cioran

What's The Right Thing To Do? Episode 06: "MIND YOUR MOTIVE"

Michael Sandel - Mind Your Motive

Contractul Colectiv de Munca

Dupa parerea mea in ceea ce priveste sectorul privat, acest contract ( Legea nr. 130/1996 reactualizata) este o mare pierdere de timp. Din experienta mea reprezentantul salariatilor ales pentru negocierea contractului colectiv de munca e de multe ori mana dreapta a patronului. In cazul firmelor de distributie (pe tara) de exemplu sau curierat rapid este foarte greu sa aduni toti angajatii sa ii pui sa voteze un reprezentant (care ar trebui sa faca munca de lamurire si sa ii convinga ca el le va apara drepturile) . Frectie la picior de lemn. A doua problema intervine in cazul actiunilor de mediere din partea Ministerului Muncii prin Directiile din teritoriu. Procedural totul e ok. Se fac schimburi de hartiute se stabileste un termen si reprezentantul salariatilor sau sindicalistii sunt prezenti dar nimeni din partea patronatului. De fapt cine ar putea sa ii oblige atata timp cat la fisierul de informatii din firma scrie foarte frumos " Asteptam repezentantii salariatilor sa vina la negocierile contractului colectiv de munca" . Ce sa faca ITM-ul in fata unui asa afis? Conflictul e notificat, mentionat, memorat, indurerat dar atat. Caci nimeni dupa opinia mea nu ar trebui sa incheie un contract daca acele clauze nu sunt pe placul partilor . De obicei sindicalistii sau reprezentantii salariatilor vin la masa de negocieri si spun ca doresc "asta si asta" patronatul ori nu se prezinta ori le arata fise reale contabile si demonstreaza ca nu are de unde sa le indeplineasca cererile. Nici una din parti nu cedeaza. Cum sa ii oblige statul sa incheie contract colectiv de munca pe ramura?
In cazul in care ai dori sa iti faci o firma ce necesita 100 de salariati e mult mai comod sa nu te complici cu reprezentanti sau sindicalisti asadar 5 firme a cate 20 de salariati. Acelasi contabil acelasi sediu social etc. Formalitatile te pot scuti de multe neplaceri .
O alta idee, te poti interesa cat este amenda :)))) pentru ca nu ai de gand sa demarezi procedurile pentru incheierea contractului colectiv de munca.
Ce e asa mare diferenta daca ai 20 de salariati sau 21 ? :)

"Capul face,capul trage."

Comunicarea sentintei necomunicata

Te lupti sa castigi...si uite ca pana la urma castigi, dar nu poti pune in executare sentinta pentru ca aceasta nu poate fi comunicata debitoarei din cauza ca acolo nu mai este sediul social... nimeni nu stie unde poate fi un S.C. decat de la ORC care in aceasta privinta e fictiv. Si uite asa treci prin toate instantele castigi si cand sa recupezi te impiedici de un "bug" legislativ care nu se rectifica nicicum. De multe ori imi pare rau ca nu am devenit un "tepar" ca sa ma protejeze si pe mine legea. Tot inveti cum sa treci pe sub legi, pe deasupra, prin stanga prin dreapta si cand esti fata in fata gasesc altii variante sa fie pe deasupra legii. Clientul ma intreaba "si acum ce fac?" .

"Sa fii sincer nu inseamna sa spui ceea ce gindesti ci, sa gindesti ceea ce spui."

Cat de bine minti?

Binenteles ca acum fiecare dintre noi daca merge la un oftalmolog mai merge la 2 daca afla ca are ceva, la fel se intampla si la avocati. Iti este foame si vine clientul cu problema. Eu ii spun ca problema nu poate fi rezolvata(in opinia mea sincera).. adica era ilegalitate peste ilegalitate ca sa ma fac inteles ...ea poate fi doar amanata. Clientul zice ok, mai am un avocat pe lista ... celalalt il minte si ii spune phaii nu se poate asa ceva "O rezolvam sigur!", ma suna sotia "Ne trebuie pampers ca s-au terminat" .

Cuvintele sunt rezumative. Wtf?

LEGE Nr. 202/2010

Varianta on line a Legii nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor M.Of. nr. 714 din 26.10.2010

Instabilitatea Legislativa

Cum e posibil sa se publice atatea acte normative si fiecare dintre noi sa stim continutul M.O. tiparite fara mila. Ce trebuie facut ca sa nu mai suferim atata de pe urma schimbarilor permanente si de ce legislatia nu este pusa pe o pagina oficiala asa cum fac site-urile de specialitate precum legalis sau indaco? De ce? Oare cati bani se cheltuie in stanga si in dreapta pe proiecte cu bataie lunga si cu efecte in zeci de ani , cati bani trebuie pentru un site in care e nevoie de o mana de oameni sa il administreze si sa ajute mii de oameni!!! Daca toti suntem obligati sa cunoastem legislatia sa fie in ajutorul nostru si un site cat se poate de simplu cu atualizari la zi si sa nu mai dam bani unor firme care nu fac decat un copy paste si gata. De ce sa nu pot sta intr-un spatiu verde si sa citesc reactualizat si gratis pe banii statului legislatia ? Sunt obligat ca cunosc legislatia dar statul nu e obligat la un site de cativa lei? Hai ca eu imi permit un abonament pentru legislatie dar cei care nu isi permit cum citesc legislatia?

"Există dreptul la informare, există principiul „nemo censetur ignorare legem“ şi prezumţia cunoaşterii legii, există Monitorul Oficial şi alte mijloace publice şi private de informare (mass-media, Internetul), însă în mare măsură acestea sunt greu accesibile cetăţeanului de rând, datorită negratuităţii. În aceste condiţii, cea mai răspândită şi mai accesibilă modalitate de informare şi cunoaştere a legii este „zvonul“, iar perpetuarea acestui procedeu împinge societatea spre dezordine."

Avocatii intre adevar si dreptate

Avocatii plini de spirit si emotiotii au inceput lucrul apar noi reclame mascate pe masini , ziare si pagini de internet. Incep noi amagiri si discutii la nesfarsit. Imagini succesive imi vin in minte ... ne zambim in afara instantei si ne dusmanim in dosare. Omul de rand a inceput sa stie destule pentru ca e obisnuit sa fie si politician si avocat si doctor si Bula. Complexitatea asta incepe sa dauneze avocaturii, e ca si cum un doctor isi face vasectomie singur. Multi nu inteleg si apeleaza la avocati cand e destul de tarziu. Dau banii aiurea cand nimeni nu le mai poate face ceva, apoi raman dezamagiti.
De multe ori clientii nu sunt sinceri cu avocatii si asta doare. E ca si cum ai merge la doctor cu radiografia de la plamani ... doctorul intreaba daca fumezi si cat, tu raspunzi ca maxim 5 tigari pe zi, dar radiografia e praf. Nu va mintiti avocatii daca vreti sa nu va para rau mai tarziu.

“- Adevărul nu se confundă întotdeauna cu dreptatea.
- Unde ai citit asta?
- În toate cărţile bune…” [Dilema]

Mediatorii nu pot fi neutri

Doua persoane care se cearta ... au nevoie de o a treia persoana care sa ii impace. Prima persoana incheie un contract cu mediatorul (si avans) in urma caruia sunt pornite o serie de hartiute prin posta sau posta executorilor. A doua persoana vrea si nu vrea sa se impace. De obicei cel ce are aceasta initiativa are in principiu dreptate. In majoritatea cazurilor mediatorul este avocat (angajat fiind ce cel ce are initiativa medierii) care avanseaza cererea de chemare in judecata (pentru un avans - de obicei) astfel incat citatia sa ajunga la a doua persoana inaintea notificarii celebre de mediere. Cu alte cuvinte se aplica un mic santaj la a doua persoana... ceva de genul "daca nu vrei sa ne impacam te chemam in instanta" .
In neutralitatea lui, mediatorul daca reuseste prin absurd sa ii impace trebuie sa primeasca comision de prestari servicii de la amandoua partile.
Daca medierea nu va fi reglementata de lege ca fiind obligatorie pana la chemarea in judecata atunci totul e ca o sica. Recomand ca mediatorul sa nu fie si avocatul care semneaza cererea de chemare in judecata pentru ca nu ar avea nici un interes sa fie dragut si amabil sa impace partile pentru ca daca ar ajunge in instanta ar avea beneficii materiale mai bune.
Neutralitatea mediatorilor e discutabila.

"Astazi scriu altfel. Si te rog sa scrii si tu"

de Alin Popescu

Ar trebui sa incep cu o marturisire, asa cum vedem in filme in grupurile de alcoolici anonimi. Sunt Alin Popescu si nu-mi mai pot controla furia. Astazi, iti propun sa ne unim vocile intr-o actiune coerenta.
Sunt un om politicos, nu sunt violent, nu injur si obisnuiam sa fiu, pana nu demult, un om echilibrat. De o vreme, insa, nu ma pot gandi decat la un singur lucru: ca i-as trimite la origini pe toti cei care fac legi in tara asta.

Din cauza lor, suntem foarte aproape sa asistam la moartea profesionala a unor specialisti care asigurau in trecut lumina in hatisul birocratic niciodata simplu din Romania.


Tot textul

Subscriu 100%

Reflectii inutile - viata de avocat

de Magdalena Popeanga

Fiecare meserie, profesie presupune riscuri. De un fel sau de altul. Ca politist, ca bodyguard, ca procuror intelegi ca te poti trezi cu amenintari, amenintari ce uneori sunt duse la indeplinire.

Unele profesii beneficiaza de o legislatie mai dura (in realitate, mecanismul greoi de punere in aplicare a legilor, face ca de multe ori chiar si existenta acestui beneficiu sa fie in van). Alte profesii beneficiaza de sporuri.

Avocatii nu beneficiaza de nimic. Nici de sporuri, ba chiar de multe ori apare pretentia ca ei sa munceasca benevol, sa dea sfaturi benevol, sa raspunda la emailuri elaborate cu sfaturi juridice, sa redacteze benevol, eventual sa si reprezinte in instanta tot benevol. La inceputul intrarii mele in avocatura, am fost surprinsa teribil de aceasta atitudine: vecini, prieteni, necunoscuti ma sunau duminica la pranz sau in timpul orelor de odihna, sau in timpul orelor de lucru, cu pretentia sa le dau informatii. Pe langa caracterul total neprofesionist al acestui tip de consultatii date in aceste conditii, pe langa faptul ca avocatii nu sunt birou de informatii, pe langa faptul ca avem si noi ca orice alt om dreptul la ore de odihna, de petrecut alaturi de familie, apare si ideea ca eu, ca avocat, nu ma duc la instalator, dentist, farmacist, notar, medic,zugrav, etc� fara a avea un ban in buzunar si in niciun caz nu ii pretind sa imi munceasca pe gratis.

Perceptia omului de rand fata de avocat este de multe ori halucinanta. Propria mea verisoara atunci cand vorbeste despre onorariul avocatului, ii spune �bacsis�. In opinia ei, sa platesti un om ce munceste pentru tine este ok, cu exceptia situatiei in care acel om este avocat. Atunci este� anormal, este bacsis.

M-am gandit ca poate aceasta perceptie vine din vremea in care avocatii erau arondati unei Judecatorii� verisoara mea traia cu gandul ca statul ne plateste iar onorariul luat de noi este doar ceva suplimentar cerut de noi.

Tot textul

Superb articolul.